E ora 7 dimineata si eu inca sunt treaza cu privirea in tavan.Ma uit la razele timide ale soarelui ce-mi intra pe fereastra si incerc sa ma dau jos din pat.Pare o dimineata londoneza,dar mica diferenta e ca sunt in Bucuresti.Dar cine ma opreste sa imi imaginez ca sunt in Londra?
Nimeni nu s-a trezit inca,aud cum respira obositi cei din jur,numai eu sunt mai mult moarta decat vie.Singura mea scapare e cafeaua calda.Ma duc sa imi prepar licorea magica sperand ca poate voi mai invia putin.
De ce nu pot sa dorm....nu ma gandesc la tine,nu ma gandesc la voi,dar de ce nu pot sa dorm?
Inca o cafea si imi vei spune maine restul povestii,promit ca o sa te ascult,o sa fiu atenta pana la sfarsit...dar acum mai da-mi doar o cafea...doua lingurite de zahar si atat.
6 comentarii:
kool kat?..:D..:d
stai ca yo ma prind mai greu...probabil din cauza nesomnului asa ca la care te referi? :P
Fiecare noapte nedormita ma face sa ma gandesc la acelasi lucru : cafeaua mea cu doua lingurinte de zahar negru. Uneori cred ca gandul la ea nu ma lasa sa dorm.
*multumesc mult pentru comment:)
brrr, poza inserata in blog ma impinge la un gand, anume de a recidiva in privinta abstinentei mele vizavi de cofee :P
ba place mult la mine, mai mult chiar, sunt un cofee junkie aflat intr-un regim de dezcofeininzare autoimpus :P(a doua oara I might add).Si toate acestea sunt datorate vizionarii documntarului "Super Size Me"
Pai atunci zic sa iti faci de pe acum un tombstone in forma de ceasca de cafea custom made...Aici zace Anna(right?): cant say much about her,but she sure did love cofee" :P
Trimiteți un comentariu