marți, 1 aprilie 2008

Pesimistul optimist


Pana unde ajunge un om in convingerile sale? Stim ce vrem,stim ce nu vrem,stim ce parti ni se potrivesc,stim ce ne convine,dar nu stim sa ne oprim din exagerare.Cand suntem atrasi de o persoana credem ca iubim,cand nu ne place ceva la un om credem ca il detestam,suntem asa de siguri pe noi cand de fapt depindem de parerile celorlalti.Putem raspunde lejer la intrebare: oamenii pot sa renunte la convingeri din start daca societatea nu e de acord.
Sunt din ce in ce mai putine suflete orientate spre partea care conteaza,iar azi imaginea bate cuvantul.E pacat sa te pierzi printre atatea etichetari,printre atatea pareri inutile care nu iti folosesc.
Suntem atat de orbi cand vine vorba de adevar.Preferam sa credeam minciuni,ba chiar le cerem doar ca sa ne fie bine si sa nu suferim.Uitam ca sunt alte lucruri si mai rele decat ceea ce patim,dupa cum am mai zis ne intrecem in suferinte.Cerem multe,dar nu dam nimic,credeam in fatade,in lucruri fara sens doar pentru a avea ceva in care sa credem.Suntem suspiciosi cand vedem un miracol si ne temem sa traim,grabindu-ne mereu spre ceva.Suntem asa de mici,dar credem ca noi reprezentam totul si ca semnele nu exista.Egocentrismul,lacomia,nepasarea,ipocrizia sunt principalele noastre calitati.De ce sa mai visam la o schimbare,daca nimeni nu crede in ea?
Sunt vremuri grele pentru visatori si idealisti,dar bine ca existam!

5 comentarii:

Alex spunea...

e una dintre preferatele mele de la Thievery Corporation ;) .. si azi imi place mult de tot si poza... cat despre ce ai scris e exact cum gandesc si eu... nu stiu cum si de ce oamenii aleg sa fuga de minuni... chiar nu pot intelege, desi am tot incercat... si imi place incheierea ta...
Buna seara !

void spunea...

Dar de ce zici ca visatorii si idealistii ar trebui sa fie influentati de ceilalti?

Anonim spunea...

Convingerile sunt acele idei care rămân neschimbate de influenţe pe parcursul anilor, cum sunt convingerile religioase, de exemplu. Cele care se schimbă deseori sub influenţa a multe lucruri aiurite se numesc păreri. E normal să le avem şi e la fel de normal să avem o dinamică sănătoasă a lor, aşa suntem noi construiţi. Pe termen lung atitudinile astea sunt un fenomen foarte constructiv.

Nu sunt alea principalele noastre calităţi, dar ne influenţează ca şi cum ar fi, iar ăsta e cel mai tragic lucru pe care îl găsesc eu aici.

...şi eu care mă aşteptam la un post despre păcăleli şi George Bush...

Ana St. spunea...

@ void: nu zic asta,dar cred ca pana si acestia se tem sa isi exprime ideile pentru ca oricum nu sunt acceptate :|

@ adi: multi renunta la convingeri uitand ca de fapt ele stau la baza caracterului fiecarui individ :(...pana la urma si convingerile se pot schimba sau disparea.

Anna spunea...

Eu cred in schimbare, eu visez mereu si asta pentru ca de cele mai multe ori visele au devenit realitate. Cred ca foarte mult conteaza si ceea ce urmaresti, daca vrei imposibilul atunci este vina ta.