Ne mecanizam sentimentele de teama sa nu fim raniti,uitam adevaratul sens al cuvintelor,negam ce este important doar pentru a nu depinde de ceva.Lasam in urma anumite lucruri si nu spunem ce trebuie la momentul potrivit.Ne indepartam,evitam,ignoram lasand esentialul intr-un colt uitat de lume.
Necesitatea pe care o simtim,acea de a fi protejati,de a avea pe cineva alaturi,dispare odata ce apare suspiciunea.Nu mai lasam nimic la voia intamplarii,ci planuim totul in cele mai mici detalii crezand astfel ca putem insela soarta.
Momentele uitate,cuvintele nespuse,dorintele aruncate se transforma intr-un gol solidificat care cuprinde o mare parte din noi.
La ce bun sa constientizam daca nu facem nimic cu ceea ce am aflat? Orice microelement din structura noastra constituie uneori baza,iar daca el dispare,principiile noastre se prabusesc imediat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
mda, cam ai dreptate... ma duc sa visez un pic... pentru mai tarziu ;)
Somnic pufos!
M-ai pus pe ganduri... Ai dreptate, sa stii. Daca nu spunem sau nu actionam la timp, s-ar putea sa ajungem sa regretam mai tarziu acest lucru. Iar timpul nu poate fi dat inapoi. Asa ca, de ce sa nu ne impartasim sentimentele, de ce sa ne abtinem de la a actiona atunci cand simtim ca trebuie? Si, vorba ta, la ce buna intelepciunea daca nu o transmitem mai departe?
Sa ai un Paste plin de lumina si pace! >:D<
Da, am devenit un fel de mecanisme! Perfect de acord. Totusi, cred ca afectiunea, tandretea, sau dragostea, oricum vrei sa le spui, sunt singurele in stare sa ne scoata din acest ritm pre stabilit. Dragostea ne da peste cap...si noi iubim asta la dragoste:)
Paste fericit>:D<
Ne facem planuri pentru ca ne confera o siguranta... dar stim k nu le respectam in totalitate si tot dupa instincte ne ghidam :)
ar trebui sa ne mecanizam sentimentele doar atunci cand este necesar[de teama sa nu fim raniti]...problema este ca nu prea stim cand este acest necesar...
si spunem asta ...constienti si dezamagiti de faptul ca intram in acelasi joc al vietii in societate ce goleste de esenta aproape toate actiunile si deciziile noastre...cu vina ca ...spre deosebire de altii...noi am intrezarit adevarul
Trimiteți un comentariu