Acum ma uit la taste si nu stiu ce ar trebui sa scriu.Pentru prima oara simt ca acel gol imens din suflet se umple cu ceva,dar nu imi dau seama cu ce.E un sentiment nou fara indoiala si poate prea naiv pentru mine,dar uimirea deja a pus stapanire pe mintea mea.
Acum ma uit la ce am scris mai sus si ma intreb de ce naiba am scis excat ce gandeam in acel moment?Ma uit si la taste si iar nu stiu ce sa mai scriu.Am ramas fara cuvinte importante,fara ganduri complicate.Sunt eu cu mine in aceasta camera si sunt asa cum sunt.Aminitiri imi vin in minte si poate ca as fi putut face ceva la timpul respectiv pentru a le imbunatati,poate ca as putea sa fac ceva chiar acum,dar ceva ma opreste,ma tine locului si nu-mi da sub nicio forma drumul.
Acum astept sa imi revin la masca de zi cu zi,astept sa treaca acest moment de sinceritate nejustificata,astept ziua de ieri ca sa o pot gasi pe cea de maine.Vad de departe cum se apropie acea persoana straina care nu accepta aceste noi definitii,ganduri,sentimente.Mai bine o las asa...:(((
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu