luni, 10 martie 2008

Paralelism


Privea de pe cealalta parte a peronului cu niste ochi calzi,cu o privire uitata de restul lumii si cu o expresie aparent indiferenta pentru a nu isi trada in totalitate sentimentele.Uneori avea impresia ca se uita in oglinda,ca-si vede alte defecte,dar in fond aceleasi.
Emotia revederii il dobora pe dinauntru fara sa isi dea seama.O suvita incepu sa ii fluture in bataia brizei usoare care anunta venirea metroului.Isi lua privirea de la ea pentru a se uita la sinele paralele care ii aminteau de ei doi,de spatiul care ii despartise si atunci,dar si acum,un spatiu drept,anost,in jurul caruia nu existau iesiri usoare.
Luminile metroului il speriasera,vocile aglomerate,necesitatile altora...simtea ca se prabuseste in mijlocul multimii.Daca ar fi plans s-ar fi simtit mult mai bine,dar nu mai stia cum se face.
Ce rost au toate daca el nu va face ceva?S-a urcat in metrou hotarat sa uite fata ei,hotarat sa o ia de la capat.

4 comentarii:

Anonim spunea...

De multe ori trebuie sa o luam de la capat...

Alex spunea...

da, frumoasa ideea si metafora cu metroul ... mai ales ca metrourile merg mereu in sensuri opuse... mi-a placut... si imi place si melodia, deci e si mai bine ;)
O seara linisttia sa ai!

Alex spunea...

PS : vezi ca nu merge melodia de pe blog... eu am facut rost de ea, dar... :(
kiss you

Vicky Olteanu spunea...

i guess we'll see them on the other side....once we give up the stupid idea that there is no fucking fate...but our own will that make things happen. and who cares if there are millions of people between you, if there are millions of railways that separate you...just jump and reach. :)
misto!
aparent "fum in ochi" a fost adjudecat de catre alt suflet :P