Zilele trecute, in timp ce ma plimbam pe Lipscani gandindu-ma la oile mele, ma trezesc etichetata drept minimalista de niste pusti ce se vroiau a fi punkeri inraiti si asta doar pentru ca aveau parul vopsit in diferite culori, cercei in diferite parti ale fetei, eternii converse in picioare, haine in carouri si cate si mai cate lucruri care sa-i scoata cat mai mult in evidenta si sa le intareasca imaginea adoptata.
Dar sa revenim pentru o clipa la minimalista reprezentata de persoana mea in fata lor.Primul lucru pe care-l fac dupa ce ajung acasa e sa ma uit bine in oglinda si sa descopar cliseul pe care-l reprezentam, sa gasesc acea "minimalista" si brusc ma gandesc "De unde si pana unde m-au luat aia asa ceva?"...ma gandeam la stilul din arta minimalist si m-am vazut ca pe ceva simplu...dar in mod sigur ei nu se gandisera la asa ceva.
Dupa ce mi-am chinuit mintea putin incercand sa scot ceva din stupiditatea asta, am fost lovita de o "revelatie":daca ma imbrac larg sunt rapperitza, daca ma imbrac cu o bluza in carouri, niste pantaloni stramti si ma incalt cu tenisi devin punkeritza, iar daca schimb bluza cu un tricou negru cu un animalutz trist pe el si-mi fac un breton peste un ochi sunt emo(sa nu uitam si de atitudinea deprimata ca altfel nu merge), daca imi iau niste pantaloni din piele, bocanci pana la genunchi, lanturi si bratari cu tinte si neaparat un tricou pe care sa apara numele unei formatii heavy-metal sunt rockeritza si tot asa...
Si acum vine si intrebarea grea: Daca vreau sa fiu doar eu, daca mie imi place si jazzul(in primul rand), si punkul si muzica clasica si multe altele si daca ma imbrac normal, ce nume mi-ar inventa generatia actuala?Cum ar trebui sa ma imbrac sau sa gandesc fara a fi considerata o victima a acestei necesitati critice de a apartine unui grup?Ce va urma dupa ce aceste stiluri isi vor epuiza adeptii?Caror grupuri noi va trebui sa ma alatur pentru a fi acceptata in noua societate?
Sunt lucruri triste, dar reale din pacate si daca ai impresia ca exprimi ceva nou, ca esti unic si ca tot ce-am zis aici e o prostie, uita-te in jur cu atentie sau si mai bine, in oglinda si intreaba-te serios :"EU CINE SUNT?"
Dar sa revenim pentru o clipa la minimalista reprezentata de persoana mea in fata lor.Primul lucru pe care-l fac dupa ce ajung acasa e sa ma uit bine in oglinda si sa descopar cliseul pe care-l reprezentam, sa gasesc acea "minimalista" si brusc ma gandesc "De unde si pana unde m-au luat aia asa ceva?"...ma gandeam la stilul din arta minimalist si m-am vazut ca pe ceva simplu...dar in mod sigur ei nu se gandisera la asa ceva.
Dupa ce mi-am chinuit mintea putin incercand sa scot ceva din stupiditatea asta, am fost lovita de o "revelatie":daca ma imbrac larg sunt rapperitza, daca ma imbrac cu o bluza in carouri, niste pantaloni stramti si ma incalt cu tenisi devin punkeritza, iar daca schimb bluza cu un tricou negru cu un animalutz trist pe el si-mi fac un breton peste un ochi sunt emo(sa nu uitam si de atitudinea deprimata ca altfel nu merge), daca imi iau niste pantaloni din piele, bocanci pana la genunchi, lanturi si bratari cu tinte si neaparat un tricou pe care sa apara numele unei formatii heavy-metal sunt rockeritza si tot asa...
Si acum vine si intrebarea grea: Daca vreau sa fiu doar eu, daca mie imi place si jazzul(in primul rand), si punkul si muzica clasica si multe altele si daca ma imbrac normal, ce nume mi-ar inventa generatia actuala?Cum ar trebui sa ma imbrac sau sa gandesc fara a fi considerata o victima a acestei necesitati critice de a apartine unui grup?Ce va urma dupa ce aceste stiluri isi vor epuiza adeptii?Caror grupuri noi va trebui sa ma alatur pentru a fi acceptata in noua societate?
Sunt lucruri triste, dar reale din pacate si daca ai impresia ca exprimi ceva nou, ca esti unic si ca tot ce-am zis aici e o prostie, uita-te in jur cu atentie sau si mai bine, in oglinda si intreaba-te serios :"EU CINE SUNT?"
2 comentarii:
hmmm... pana la urma e mai bine asa.. sa nu faci parte din nici un grup.. cum zicea cineva.. "mi se pare o prostie sa fiu obligat sa ma imbrac in conformitate cu muzica pe care o ascult".. asa e nu?.. pana la urma muzica e muzica si atat, chestia cu "e un mod de viata" e cam depasita..
Cum ar fi sa se imbrace si mama in costum popular pe strada.. doar pt k asculta asa ceva.?
Fi tu.. nu fi o oaie din turma.
In primul rand : tinerii din ziua de azi sufera de tulburari de personalitate;
al doilea rand: fiecare om in parte este unic ! nu face neaparat parte dintr-o categorie (doar noi il incadram intr-una datorita unor asemanari in comportamentul lui si al altora).
Intotdeauna trebuie sa fi tu, sa te doara undeva de ce fac altii, pentru ca cine te place si ii face placere sa fie prin preajma ta, te place asa cum esti !
Trimiteți un comentariu