Cei doi se stiu de mult timp...ai putea spune de cand lumea.Isi stiu pana si cele mai intime ganduri sau franturi de sentimente,dar nu stiu ce conteaza cel mai mult pentru fiecare.Trec zilnic unul pe langa altul fara a se saluta,fara a-si spune macar un cuvant.Singurul lor mod de a comunica e prin priviri inocente lipsite de un interes anume.Suflete non-gregare,in cautarea absolutului pornind de la teoria nimicului,simple in gesturi,dar complexe in imaginatie.
Paralelismul aparent dintre cele doua esente prezente in spatiul acesta e doar o formalitate,doar un legamant de a pastra o interactiune incerta la nivel material,sigura la nivel spiritual.
Trecand secunde,minute,ani intr-un final ajung sa se cunoasca si mai bine.O privire a uitat sa zambeasca astazi,pe cand alta a luminat intr-un mod calduros fiecare segment din cealalta.Se completeaza la fiecare pas facut intr-o directie oarecare.Unul idealist,altul realist,unul vesel,altul trist...mici discontinuitati ale firii umane ce se regasesc intr-o forma comuna prin dorintele ce se intrepatrund.Nu exista o solutie la aceasta intrecere in gasirea eului celuilalt,totul fiind difuz prin alcatuire si nespecific in maniera in care se exprima.
Se cunosc indeaproape,fiecare detaliu fiind observat de la o distanta greu de taiat si stiu ca nu trebuie mai mult pentru a realiza clipele de ratacire in privirile fiecaruia.Doua suflete boeme,greu de atins din exterior,pierdute printre miile de straturi cotidiene,ascunse in spatele cliseului vesnic...
