A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris...pana si eu ma mir cata vreme am lasat blogul sa prafuiasca.M-am tot gandit daca sa il parasesc de tot si sa imi scriu parerile intr-un caiet din mintea mea,dar apoi m-am gandit si mai bine si se pare ca nu pot sa il las,cel putin nu de tot.
De ce scriu?
Pentru ca e singurul mod de a te exprima dupa ce ai analizat si ai cantarit cuvintele pe care le vei arunca,pentru ca implica un efort de constientizare a lucrurilor,pentru ca se pot modela cuvintele,se pot reinventa si apoi se pot recicla,pentru ca un cuvant spus e usor de folosit in timp ce unul scris implica emotii si sentimente complexe,pentru ca e singurul lucru in care m-am regasit de mica si in care ma pot regasi si acum,pentru ca imi place sa cred ca pot schimba lumea oricat de putin cu ceea ce scriu si mai ales pentru ca e o cale sigura catre mintea mea,aici nu ma voi pierde vreodata si nu voi uita.
De ce scriu?
Pentru ca atunci cand scriu ma impart in mii de cuvinte si tot reusesc sa raman un intreg.
Unii oameni fac poze,fotografia fiind modul lor de exprimare,altii canta sau picteaza sau sculpteaza,dar eu prefer sa scriu pentru ca asa pot descrie o fotografie,pot picta in scris imaginea cuiva,pot sculpta personalitatea unei persoane si pot canta propria mea melodie.E un mod elegant de a relata un fapt sau de a manifesta o credinta fara sa astepti un raspuns.O poveste poate sa fie retorica,poate sa fie o reflexie a unui om; deci totul devine discret,fara complicatii,reusind totusi sa ridice la orizont cateva semne de intrebare.
Cand plantezi un cuvant reusesti sa prinzi esenta unui detaliu fara sa o strici.
"De ce scriu?"..."Ca sa ma aud."
Promises - Badly Drawn Boy
